Pregătirea pentru scris și citit la grădiniță
Mulți preșcolari manifestă devreme interes pentru învățarea literelor. Acest interes este determinat de interacțiunea dintre copil și limbajul scris în familie și la grădiniță.
O importanță crucială o au existența în casă (mediul fizic al copilului) a cărților, ziarelor, scrisorilor, felicitărilor și orice alt tip de material scris, precum și aspirațiile intelectuale ale membrilor familiei și grija acestora de a-l ghida pe copil în lumea limbajului scrie, fie citind povești, ziare, mesaje sau rețete, numele străzilor etc.
Poate ați observat sau ați cunoscut preșcolari care au frați mai mari, în clasele primare și care știu să scrie, să citească, să socotească. Aceasta se întâmplă deoarece preșcolarul, în timp ce își urmărea fratele făcând teme, a fost expus unor condiții favorabile stimulării învățării spontane și nicidecum că ar fi un copil supra-dotat.
Cercetări în domeniu au relevat că învățarea citit - scrisului trebuie să înceapă de la vârsta de 4-5 ani și să se facă într-un mod natural, încorporat într-o sarcină relevantă pentru viața copilului, prin joc.
Abordarea Integrală a Limbajului este una dintre cele mai complete tratări educaționale ale fenomenului limbajului susținută de nume cunoscute din literatura de specialitate. Această teorie și metodologie educațională este originală, flexibilă și foarte adaptată la evoluția educației moderne.
Ce presupune?
- Stimularea simultană a celor patru aspecte ale limbajului: vorbit, audiat, scris, citit;
- Crearea unui mediu educațional și familial care să stimuleze contactul copiilor cu tipăritura și nevoia de afla semnificația unui text tipărit, stimulând în paralel dezvoltarea limbajului oral;
- Începerea pregătirii pentru citit-scris cât mai devreme, fără a forța învățarea propriu-zisă. Copilul va învăța când este suficient de matur. Fiecare copil are vârsta lui proprie de învățare propriu-zisă a literelor, a citit - scrisului în funcție de maturizare și mediul social-familial.
- Concentrarea pe aspectele scrise ale limbajului, pe semnificația acestuia, nu pe exercițiile grafice care sunt inutile și primejdioase dacă sunt folosite în exces. Exercițiile grafice în exces deformează imaginea pe care o are copilul despre utilitatea scrierii și se poate ajunge la refuzul de a scrie. Copilul trebuie încurajat în activitățile spontane de ”scriere”, în compunerea de scrisori, bilete, povești pe care le scrie folosind combinații de semne grafice inventate, litere cunoscute sau copiind texte din jurul său.
- Profesorul și părintele sunt mediatori și facilitatori ai învățării prin stimularea copilului în a-și atinge propriile performanțe, nu prin impunerea de standarde de performanță.
Activități pentru pregătirea învățării citit - scrisului
Diferențierea scrisului de non-scris:
- când citiți o poveste rugați copilul să vă arate pe carte unde este scrisul și unde este poza/imaginea.
- decupați din reviste secvențe scrise și imagini. le amestecați și cereți copilului să le separe în două grămăjoare.
Direcția stânga - dreapta: deprinderea de a urmări o succesiune de imagini, litere, obiecte de la stânga la dreapta este foarte importantă în achiziția citit - scrisului. Numărarea obiectelor se va face tot de la stânga la dreapta. Nu este ceva natural, ci este o achiziție.
- când citiți un text urmăriți cu degetul rândul, rugați copilul să dea pagina mai departe;
- înșirați obiecte de la stânga la dreapta (șiruri de obiecte, trenulețe).
Identificarea scrisului în mediul înconjurător: orice ieșire la plimbare, la cumpărături este un prilej pentru identificarea mesajelor scrise: firmele magazinelor, numerele străzilor, numerele automobilelor, numele produselor.
Recunoașterea propriului nume: la copiii mici se poate utiliza numai prima literă, copiii mai mari vor porni cu prenumele sau prescurtarea acestuia.
Lipirea de etichete pe sertare, cutii cu jucării, recipiente din bucătărie. Etichetele se confecționează împreună cu copiii și trebuie să conțină imaginea obiectului și denumirea lui.
Nu uitați, învățarea este un proces natural!
(va urma)
Bibliografie: Magdalena Dumitrana - Educarea limbajului în învățământul preșcolar, volumul 2, Comunicarea scrisă